Adrian Botez a absolvit Facultatea de Filologie, secția română-franceză, din cadrul Universității Al.I.Cuza din Iași și, începând cu anul 1997, este doctor în științe filologice cu lucrarea Spirit și Logos în poezia eminesciană. Din anul 2004 este membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Bacău, fiind autorul a 17 cărţi, dintre care nouă volume de poezie, două de eseu, cinci de hermeneutică şi un volum de proză.
PREMII ȘI DISTINCȚII
În anul 1998 devine laureat al celei de-a 26-a ediții a Salonului Literar – Dragosloveni.
În anul 2005, Uniunea Scriitorilor din România îi premiază volumele de poezie Eu, barbarul și Crezuri creștine – 70 de sonete cruciate iar în anul 2006, aceeași organizație culturală îi premiază Loja Iohanică Românească în cadrul secțiunii eseu/hermeneutică. Volumul Loja iohanică românească este nominalizat la premiile Asociației Române pentru Patrimoniu în anul 2007.
VOLUME. PUBLICAȚII
Primele volume de poezii îi sunt publicate în anul 1998: Jurnal din marea temniță interioară și Rog inorog. În anul 2003 ies de sub tipar Povestea unui colecționar de audiențe și Epopeea Atlantică urmate, în anul 2005, de cele două volume premiate de Uniunea Scriitorilor din România – Eu, barbarul și Crezuri creștine – 70 de sonete cruciate. În același an publică și Van Gogh – perioada Borinage (tumorile artei). În 2007 apar de sub tipar volumul Nu mai ridicați din umeri! și în anul 2009 – Aici – la-ntâlnirea tuturor câinilor. În anul 2008, Adrian Botez publică volumul În contra demenței de astăzi în cultura română.
Singurul volum de proză a scriitorului adjudean apare în anul 2004 și este intitulat Basme pentru copii, pentru oameni mari și pentru foarte mari oameni.
În 1999 fondează revista de educaţie, cultură, literatură şi atitudine pentru elevii şi profesorii din Adjud – Contraatac.
După o îndelungată activitate pedagogică desfășurată la catedra Colegiului Tehnic Gheorghe Balș din Adjud, Adrian Botez este actualmente pensionar și activează ca redactor la publicațiile Scara din București, Salonul literar și Vitralii din Focșani, Crezul nostru din Bacău și Confluențe din Adjud. Publică și colaborează la reviste și ziare precum Steaua – Cluj, Viața Românească – București, Luceafărul – București, Dimândarea – București, Deșteptarea aromânilor – București, Permanențe – București, Cotidianul – București, Collegium – Iași, Poezia – Iași, Ardealul literar – Deva, Porto Franco – Galați, Plumb – Bacău, Pro-Saeculum -Focșani, Oglinda literară – Focșani, Cetatea culturală – Cluj, Citadela – Satu Mare, Zodii de cumpănă – Oradea, Agero – Stuttgart, Clipa – California (SUA).
Începând cu anul 2010, poetul Adrian Botez este cetățean de onoare al municipiului Adjud.
Adrian Botez se trage dintr-o familie de bucovineni cu o educaţie aleasă, pe treptele cele mai de sus ale arborelui său genealogic stând Grigore Ghica Voievod, după tată, şi cel mai mare pictor bisericesc pe care l-a avut România, Epaminonda Bucevschi, după mamă.
ÎN AMURG ADÂNC DE SEARĂ
în amurg adânc de seară
sihăstriţi – hulubii cântă
dar nu-i văd – pe drum de ceară:
cântul mistic mă-nveşmântă
păşesc lin – ca împăraţii
prin mulţimea de tăceri:
am fost vis al unei Graţii
în grădina unei veri…
S-A DESCHIS POARTA LUMINII
s-a deschis poarta luminii
toate umbrele se pleacă:
stăpâni-voi în cer crinii
altoi-voi sori pe cracă
am pătruns tot nepătrunsul:
duhul meu – lumină lină
se joacă de-a v-aţi ascunsul
până Crist cheamă la cină…
BAGAJELE VIEŢII
bagajele vieţii mi le duce
altcineva – înainte: eu
rămân într-un
clarobscur odihnitor
liniştitor – şi privesc din
urmă – complet detaşat – cum nişte
bagaje – ale
unei vieţi – înaintează
singure – spre o calmă
atotiertătoare lumină…
