Contractul de concesiune este contractul prin care una dintre părți, numită concendent, transmite pe o perioadă determinată celeilalte părți, numită concesionar, dreptul și obligația de exploatare a unui bun, a unei activități sau a unui serviciu public, în schimbul unei redevențe.
Sub aspectul concesionării trebuie precizat faptul că se pot concesiona către persoane fizice sau juridice doar acele bunuri care fac parte din domeniul privat al statului.
Față de acestea, statul, în speță unitățile administrativ teritoriale – exercită posesia, folosința și dispoziția, în limitele și în condițiile legii.
Aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public, piețe, căi de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi, terenurile cu destinație forestieră, albiile râurilor și fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale, țărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.
Domeniul privat al statului și, în speță, al municipiilor, este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum și din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Bunurile din domeniul public sunt:
• inalienabile – nu pot fi instrainate decat in conditiile legii
• insesizabile – nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale
• imprescriptibile – nu pot fi dobandite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna credinta
Deci un bun care face parte din domeniul public nu poate fi instrainat sub nici o forma, el trebuind sa ramana, in mod permanent, spre uzul si folosinta colectivitatii publice. Domeniul privat al unui judet este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lui, care nu fac parte din domeniul public, neafectate direct unui interes general si care sunt administrate in conformitate cu normele dreptului civil. Bunurile aflate in proprietatea privata a statului sunt supuse regimului juridic de drept comun.
Terenurile libere de constructie vor concesionate numai prin licitatie publica.
